Transparență salarială
Interval salarial înainte de interviu, fără întrebări despre salariul anterior: ce se schimbă în recrutare?
Laura Voinea · Actualizat: noiembrie 2026 · 8 minute de lectură
Pe scurt
Directiva (UE) 2023/970 cere ca un candidat să afle salariul inițial sau intervalul salarial al postului, stabilit pe baza unor criterii obiective și neutre din punctul de vedere al sexului, de exemplu din anunț sau înainte de interviu. Angajatorul nu are voie să întrebe candidatul cât câștigă acum sau cât a câștigat înainte. Proiectul de lege românesc preia ambele obligații. În practică se schimbă patru lucruri: anunțul, ghidul de interviu, oferta și câmpurile din sistemul de recrutare (ATS).
Ce cere directiva înainte de angajare?
Articolul 5 din directivă cuprinde, pe scurt:
- Candidații au dreptul să primească de la viitorul angajator salariul inițial sau intervalul salarial pentru post, pe baza unor criterii obiective și neutre din punctul de vedere al sexului, și, unde este cazul, prevederile relevante din contractul colectiv de muncă.
- Informația se dă astfel încât negocierea să fie informată și transparentă, „de exemplu într-un anunț de post publicat, înainte de interviu sau în alt mod”.
- Angajatorul nu întreabă candidații despre istoricul remunerării din raporturile de muncă actuale sau anterioare.
- Anunțurile și denumirile posturilor sunt neutre din punctul de vedere al sexului, iar procesul de recrutare se desfășoară nediscriminatoriu.
„Remunerația” înseamnă în directivă salariul de bază și orice alt avantaj, în bani sau în natură, inclusiv componentele variabile și complementare (articolul 3). Considerentul 33 merge mai departe decât textul articolului: angajatorii nu ar trebui să întrebe și nici să încerce în mod activ să obțină informații despre salariul actual sau anterior al unui candidat.
Miza juridică este sarcina probei. Conform articolului 18 alineatul (2), dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, inclusiv cele din articolul 5, într-un litigiu privind discriminarea salarială el trebuie să dovedească faptul că nu a existat discriminare. Excepția: încălcarea a fost vădit neintenționată și minoră.
Ce prevede proiectul de lege românesc?
Proiectul preia intervalul salarial înainte de interviu și interdicția întrebării despre salariul anterior. Conform unei analize PwC din 7 iulie 2026, versiunea revizuită cere în plus ca angajatorul să prezinte separat componentele variabile sau complementare ale remunerației și beneficiile, cu o scurtă descriere. Secretele comerciale nu trebuie dezvăluite.
Proiectul modifică și Codul muncii: criteriile de stabilire a salariului și de evoluție salarială devin accesibile angajaților (obligația privind evoluția nu se aplică sub 50 de salariați), iar contractul individual de muncă nu mai poate interzice salariatului să își comunice salariul. Ce câștigă un nou angajat poate deci ajunge la colegi.
Legea nu este adoptată. Senatul a respins proiectul L445/2026 la 14 octombrie 2026, iar decizia aparține acum Camerei Deputaților. Noile obligații pot fi controlate doar după publicarea în Monitorul Oficial, iar textul final poate diferi. Stadiul îl găsiți pe pagina despre legea transparenței salariale.
Cât de larg ar trebui să fie intervalul salarial?
Directiva nu stabilește o lățime. Ea cere doar ca intervalul să se bazeze pe criterii obiective și neutre și să permită o negociere informată. Fiecare variantă are un cost.
Un interval îngust spune clar ce oferiți. Candidații care așteaptă mult mai mult nu mai aplică, iar negocierea este scurtă. În schimb, rămâne puțin loc pentru diferențe reale de experiență, iar dacă plătiți des peste limita de sus, intervalul nu mai descrie realitatea.
Un interval larg vă lasă loc pentru candidați cu experiență diferită. Spune însă puțin, candidații se orientează spre limita de sus, iar fiecare poziție din interval trebuie explicată ulterior prin criterii. Un interval foarte larg poate părea o formalitate.
Exemplu ilustrativ, cu cifre inventate: pentru un post de specialist salarizare, un interval de 7.000 până la 8.000 lei brut pe lună are o diferență de aproximativ 14 % între capete. Un interval de 6.000 până la 10.000 lei are aproximativ 67 %. Primul descrie un singur nivel. Al doilea acoperă, de fapt, de la începător la expert.
Din punctul nostru de vedere, câteva reguli ajută:
- Intervalul vine din structura salarială internă pentru grupa de posturi, nu doar dintr-un studiu de piață.
- Dacă un anunț acoperă două niveluri, publicați două intervale.
- Precizați dacă suma este brută sau netă, lunară sau anuală și ce componente include.
Merită făcut din timp: într-un sondaj eJobs din octombrie 2025, 62 % dintre angajatori au spus că nu sunt pregătiți să publice salariile în anunțuri.
Ce schimbă recrutorii și managerii în ghiduri, oferte și ATS?
Ghidul de interviu:
- Întrebarea „Cât câștigați acum?” dispare, la fel ca variantele indirecte: fluturașul de salariu, ultimul bonus, întrebarea către fostul angajator la referințe.
- Rămâne întrebarea despre așteptări, legată de interval: „Intervalul pentru acest post este de X până la Y. Unde vă vedeți și de ce?”
- Managerii care intervievează primesc o instruire scurtă. Cele mai multe întrebări despre salariul anterior vin din obișnuință.
Anunțul de post:
- Intervalul sau salariul inițial, unitatea (brut sau net, lunar sau anual) și componentele variabile și beneficiile separat, așa cum prevede proiectul.
- O denumire neutră. În limba română multe denumiri au formă masculină și feminină; folosiți ambele forme sau o formulare neutră.
- Briefingul pentru agenția de recrutare conține aceleași reguli.
Oferta scrisă:
- Salariul oferit, componentele și poziția în interval.
- Unde găsește noul angajat criteriile de remunerare.
ATS și formulare:
- Câmpurile „salariu actual” și „salariu anterior” se elimină din formulare și din importuri.
- Rămân câmpurile „așteptare salarială”, „interval oferit”, „ofertă finală” și un câmp nou: „motivul poziției în interval”.
- Verificați ce date salariale vechi păstrați și de ce, conform GDPR.
Ce faceți dacă un candidat își spune singur salariul?
Se întâmplă des, mai ales în negociere. Directiva interzice întrebarea; nu spune explicit ce se întâmplă cu informația oferită voluntar. Considerentul 33 arată însă scopul: istoricul salarial nu trebuie să ducă diferențele de remunerare din trecut în noul contract.
Din punctul nostru de vedere, varianta cea mai prudentă este următoarea: nu puneți întrebări suplimentare, nu notați suma în ATS și nu o folosiți ca bază pentru ofertă. Oferta se sprijină pe interval și pe criterii. Dacă folosirea unei informații oferite voluntar este admisibilă într-un caz concret evaluează o casă de avocatură.
Cum negociați în interval și ce documentați?
Interdicția privește istoricul salarial, nu negocierea. Considerentul 32 spune că transparența nu limitează puterea de negociere a angajatorului sau a candidatului, „chiar și în afara intervalului indicat”. Negocierea rămâne deci posibilă.
Ce contează este motivul. Pentru fiecare ofertă finală notați:
- poziția în interval;
- criteriul: experiență relevantă, calificare, o competență greu de găsit;
- cine a decis și când;
- dacă ați ieșit din interval, de ce.
Un exemplu din Germania arată de ce: Curtea Federală a Muncii (8 AZR 450/21, 16 februarie 2023) a decis că un salariu mai mare convenit cu un bărbat în negociere nu este, singur, suficient pentru a răsturna prezumția de discriminare față de o colegă cu aceeași muncă. Dacă depășiți des limita de sus, actualizați intervalul în loc să adunați excepții.
Ce se întâmplă cu angajații existenți când noii veniți câștigă mai mult?
Este cel mai frecvent efect secundar. Când piața crește, noii angajați intră uneori peste colegii cu aceeași muncă. Odată cu dreptul la informare (articolul 7), cu libertatea angajaților de a-și comunica salariul și cu raportul privind diferența de remunerare (articolul 9), aceste diferențe devin vizibile.
Unde noul venit și colegii sunt de sexe diferite, diferența trebuie să se bazeze pe criterii obiective și neutre. Dacă presiunea pieței justifică o diferență într-un caz concret evaluează o casă de avocatură. În firmele care raportează, o diferență nejustificată de cel puțin 5 % într-o categorie, necorectată în șase luni, duce la o evaluare comună a remunerării (articolul 10).
Practic:
- Înainte de ofertă, priviți salariile din aceeași categorie.
- Stabiliți o regulă, de exemplu o revizuire a grupei când un nou angajat intră peste mediana ei.
- Planificați un buget pentru ajustări, nu doar pentru angajări.
Categoriile de valoare egală pe care se sprijină toate acestea le descriem pe pagina despre transparența salarială.
Listă de verificare pentru recrutare
- Fiecare post are un interval derivat din structura salarială internă.
- Anunțurile conțin intervalul, unitatea, componentele variabile și beneficiile.
- Denumirile posturilor sunt neutre sau folosesc ambele forme.
- Ghidul de interviu nu mai conține întrebări despre salariul actual sau anterior, nici indirecte.
- Managerii care intervievează și agențiile de recrutare cunosc regulile.
- Câmpurile pentru salariul anterior sunt eliminate din ATS și din formulare.
- Există o regulă pentru salariul comunicat voluntar de candidat.
- Fiecare ofertă finală are un motiv scris pentru poziția în interval.
- Înainte de ofertă se verifică salariile din aceeași grupă.
- Intervalele se revizuiesc cel puțin o dată pe an.
Întrebări frecvente
Articolul 5 interzice întrebarea despre salariul actual și cel anterior. Așteptările salariale nu sunt menționate acolo, iar considerentul 32 păstrează negocierea. Din punctul nostru de vedere, întrebarea despre așteptări, legată de interval, rămâne posibilă.
Directiva lasă trei variante: în anunț, înainte de interviu sau în alt mod care permite o negociere informată. Proiectul românesc vorbește de comunicarea înainte de interviu. Textul final poate diferi.
Considerentul 32 spune că negocierea rămâne posibilă și în afara intervalului. Motivul trebuie însă documentat, iar dacă se întâmplă des, intervalul trebuie actualizat.
Directiva nu prevede un prag de mărime pentru articolul 5. Dacă legea românească va face diferențe după numărul de salariați nu este încă sigur; scutirea sub 50 de salariați pe care o cunoaștem din proiect privește criteriile de evoluție salarială.
Noile obligații pot fi controlate doar după publicarea legii în Monitorul Oficial. Egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau o muncă de valoare egală se aplică însă deja.
Surse
Articolul reflectă înțelegerea noastră din noiembrie 2026. Legile, proiectele și practica instanțelor se pot schimba oricând; actualizăm articolul când se întâmplă acest lucru, dar nu putem garanta că este complet sau actual. Este o informare generală, nu consultanță juridică; dacă un caz concret este justificat juridic evaluează o casă de avocatură.
- Directiva (UE) 2023/970, articolele 3, 5, 7, 9, 10 și 18, considerentele 32 și 33: EUR-Lex
- Proiectul de lege privind transparența salarială, Ministerul Muncii, martie 2026: mmuncii.gov.ro
- Modificările versiunii revizuite privind recrutarea: PwC România, 7 iulie 2026
- Procedura parlamentară L445/2026: Senatul României
- Curtea Federală a Muncii (Germania), 8 AZR 450/21, 16 februarie 2023: bundesarbeitsgericht.de
- Sondajul eJobs privind salariile în anunțuri, octombrie 2025: Romania Insider
Despre autoare
Laura Voinea este Senior HR Director. Conduce departamente de HR din 2005, dintre care 17 ani în bănci, și lucrează în patru limbi.
Unde se află firma dumneavoastră?
Autoevaluarea durează aproximativ zece minute. Arată unde se află firma dumneavoastră față de principalele obligații ale directivei. Gratuit.

