Transparență salarială

Un angajat întreabă cât câștigă colegii: cum răspundeți unei cereri de informare salarială în 30 de zile?

Laura Voinea · Actualizat: noiembrie 2026 · 7 minute de lectură

Pe scurt

Conform directivei privind transparența salarială, orice angajat poate cere în scris nivelul propriei remunerații și nivelurile medii de remunerare ale femeilor și bărbaților care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală. Directiva acordă un termen rezonabil, de cel mult două luni; proiectul de lege românesc prevede 30 de zile lucrătoare. Directiva prevede comunicarea mediilor, nu a salariului unui coleg anume. Pentru asta, în opinia noastră, aveți nevoie, înainte de prima cerere, de categorii definite, date salariale curate și criterii scrise.

Cine poate depune o cerere de informare și ce primește?

Articolul 7 din Directiva (UE) 2023/970 dă fiecărui lucrător dreptul de a solicita și de a primi, în scris, două informații:

  • nivelul său individual de remunerare;
  • nivelurile medii de remunerare, defalcate pe sexe, pentru categoria de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală.

Angajatul nu trebuie să își motiveze cererea. O poate face personal sau prin reprezentanții lucrătorilor. Proiectul românesc prevede că cererea poate veni și prin Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

„Nivelul de remunerare” are un sens precis: remunerația anuală brută și valoarea orară brută corespunzătoare. Proiectul include în remunerație salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, alte adaosuri și componentele variabile. În opinia noastră, un răspuns care arată doar salariul de bază este deci incomplet.

Dacă informațiile sunt inexacte sau incomplete, angajatul poate cere clarificări și un răspuns motivat. Proiectul prevede tot 30 de zile lucrătoare pentru acest răspuns.

Ce termen aveți pentru răspuns?

Directiva cere un răspuns într-un termen rezonabil, de cel mult două luni de la data cererii. Proiectul românesc este mai strict: angajatorul răspunde într-un termen rezonabil, dar nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la data solicitării. Când cererea vine prin CNCD, cele 30 de zile lucrătoare curg de la data primirii ei de către angajator.

În noiembrie 2026, legea nu este încă adoptată. Noile obligații pot fi controlate doar după publicarea în Monitorul Oficial, iar textul final poate diferi de proiect. Stadiul actual îl găsiți pe pagina noastră despre legea transparenței salariale. Treizeci de zile lucrătoare înseamnă aproximativ șase săptămâni calendaristice. Este puțin, dacă abia după primirea cererii începeți să stabiliți categoriile.

Ce alte obligații vin odată cu dreptul la informare?

Sunt două.

Potrivit directivei, angajatorii informează anual toți lucrătorii despre dreptul la informare și despre pașii pentru exercitarea lui. Proiectul românesc stabilește ca termen sfârșitul primului trimestru al fiecărui an.

Potrivit directivei, clauzele de confidențialitate salarială nu mai pot împiedica angajații să își comunice salariul în acest scop. Articolul 7 alineatul (5) din directivă prevede că lucrătorii nu pot fi împiedicați să își divulge remunerația pentru a-și apăra dreptul la egalitate de remunerare, iar statele membre trebuie să interzică clauzele contractuale care limitează acest lucru. Proiectul completează Codul muncii cu o frază clară: prin contractul individual de muncă nu se poate interzice sau limita posibilitatea salariaților de a divulga informații despre remunerația lor. În opinia noastră, merită verificate contractele și regulamentele interne care conțin astfel de clauze.

În schimb, angajatorul poate cere ca informațiile primite despre alții să fie folosite doar pentru exercitarea drepturilor privind egalitatea de remunerare.

Ce faceți când categoria este atât de mică încât media dezvăluie un salariu?

Dacă o categorie are două femei și un bărbat, media bărbaților este chiar salariul acelui bărbat. Directiva permite statelor membre să prevadă că, atunci când răspunsul ar dezvălui direct sau indirect remunerația unui lucrător identificabil, au acces la informații doar reprezentanții lucrătorilor, inspecția muncii sau organismul de egalitate (articolul 12). Proiectul românesc preia această variantă: în acest caz au acces numai reprezentanții lucrătorilor, Inspectoratul Teritorial de Muncă sau CNCD, care îl consiliază pe angajat fără să dezvăluie remunerațiile individuale.

În opinia noastră, mărimea grupului se verifică înaintea fiecărui răspuns, nu după. Potrivit directivei, datele salariale se prelucrează conform GDPR și numai în scopul aplicării principiului egalității de remunerare. Unde începe „identificabil” într-un caz concret este o întrebare pentru responsabilul cu protecția datelor sau pentru o casă de avocatură.

Cum poate arăta o procedură, pas cu pas?

1. Primire. Acceptați cereri pe orice cale scrisă, inclusiv e-mail, prin reprezentanți sau prin CNCD. Confirmați primirea cu data. De la această dată curge termenul. 2. Înregistrare. Treceți cererea într-un registru: data primirii, termenul, solicitantul, canalul, persoana responsabilă. 3. Stabilirea categoriei. Stabiliți ce posturi reprezintă aceeași muncă sau muncă de valoare egală cu a solicitantului, pe baza competențelor, efortului, responsabilității și condițiilor de muncă. Folosiți categoriile deja aprobate de conducere. Dacă nu există, acesta este pasul care durează cel mai mult. 4. Calcul. Calculați nivelul de remunerare al solicitantului și nivelurile medii pentru femei și pentru bărbați din categorie, ca remunerație anuală brută și valoare orară brută, cu toate componentele. Menționați perioada de referință. 5. Verificare. O a doua persoană verifică cifrele. Verificați mărimea grupurilor. Uitați-vă dacă diferența dintre media femeilor și cea a bărbaților rezultă din criterii scrise. 6. Răspuns în scris. Trimiteți răspunsul înainte de termen, într-o formă pe care angajatul o poate păstra și, dacă e nevoie, accesibilă persoanelor cu dizabilități. 7. Arhivare. Păstrați cererea, calculul, verificarea și răspunsul, cu date și nume, ca să puteți arăta ulterior ce s-a răspuns, când și pe ce bază.

Stabilirea categoriilor durează de obicei luni de zile. Pe pagina noastră despre transparența salarială descriem în ce constă această muncă.

Ce conține scrisoarea de răspuns?

Vă recomandăm o structură fixă; conținutul depinde de categoriile și datele dumneavoastră.

  • Referire la cerere și la data primirii ei.
  • Categoria din care face parte angajatul și, într-o frază, cum este definită.
  • Nivelul propriei remunerații, anual brut și orar brut.
  • Nivelul mediu de remunerare al femeilor și al bărbaților din categorie, cu perioada de referință și componentele incluse.
  • Unde se găsesc criteriile de remunerare, de exemplu politica salarială de pe intranet.
  • Dreptul de a cere clarificări și o persoană de contact.
  • După caz, mențiunea că informațiile despre alții se folosesc doar pentru exercitarea drepturilor privind egalitatea de remunerare.
  • Dacă categoria este prea mică, cine are acces la medii în locul angajatului.

În opinia noastră, scrisoarea prezintă fapte. Nu argumentează, nu se scuză și nu numește pe nimeni. UPFLINX a scris pe această temă și un ghid gratuit pentru conducere, „Răspunsul în 30 de zile”, deocamdată în limba engleză.

Ce faceți dacă răspunsul arată o diferență pe care nu o puteți explica?

Sfatul nostru: răspundeți oricum, la timp și cu cifre corecte. Amânarea sau ajustarea răspunsului nu face diferența să dispară.

În interiorul firmei, răspunsul este un motiv să priviți atent. Rezultă diferența din criterii scrise, obiective și neutre din punctul de vedere al sexului, cum ar fi experiența, calificarea sau performanța? Dacă da, notați motivele acum. Dacă nu, în opinia noastră conducerea trebuie să decidă cum o corectează.

Contextul juridic explică de ce. Conform articolului 18 din directivă, după ce angajatul prezintă fapte care sugerează o discriminare, angajatorul trebuie să dovedească faptul că nu a existat. Dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, inclusiv dreptul la informare, directiva pune sarcina probei pe angajator în litigiile privind discriminarea salarială. În noiembrie 2026, dreptul românesc funcționează deja așa: conform art. 27 alin. (4) din OG 137/2000, persoana interesată prezintă fapte pe baza cărora poate fi prezumată discriminarea, iar celeilalte părți îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament. Datele statistice sunt admise ca mijloc de probă.

Aceleași cifre ajung și în raportul privind diferența de remunerare (articolul 9). Dacă raportul arată o diferență de cel puțin 5 % într-o categorie, nejustificată prin criterii obiective și necorectată în șase luni, directiva prevede o evaluare comună a remunerării împreună cu reprezentanții lucrătorilor (articolul 10). Dacă o diferență concretă este justificată juridic evaluează o casă de avocatură.

Listă de verificare: cât de pregătiți sunteți pentru prima cerere?

  • Există un registru pentru cereri, cu o persoană responsabilă și un înlocuitor.
  • Categoriile de aceeași muncă și muncă de valoare egală sunt definite și aprobate de conducere.
  • Criteriile de remunerare sunt scrise și accesibile angajaților.
  • Datele din statul de plată conțin toate componentele și permit calculul anual brut și orar brut.
  • Există o regulă pentru categoriile mici.
  • Există o structură-model pentru scrisoarea de răspuns.
  • Informarea anuală a tuturor angajaților este planificată.
  • Contractele și regulamentele sunt verificate pentru clauze de confidențialitate salarială.
  • Diferențele găsite într-un răspuns ajung la conducere, cu un termen de decizie.
Scris pentru

Directori generali, directori financiari și responsabili HR din România care vor să poată răspunde în scris și la timp la întrebarea unui angajat despre salariu.

În acest articol
Distribuiți articolul

Întrebări frecvente

Nu. Potrivit directivei, dreptul se referă la nivelul propriei remunerații și la nivelurile medii pe sexe din categoria angajatului. Salariile individuale ale colegilor nu se comunică.

Nu. Nici directiva, nici proiectul românesc nu cer o motivare.

Obligația de a răspunde într-un termen anume poate fi controlată doar după publicarea legii în Monitorul Oficial. Egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă se aplică însă deja, la data de noiembrie 2026, iar angajații se pot adresa deja instanței. Dacă pregătiți procedura acum, rămâne timp pentru categorii.

Atunci media ar dezvălui remunerația acelei persoane. Directiva permite, iar proiectul românesc prevede, ca în astfel de cazuri să aibă acces la informații doar reprezentanții lucrătorilor, Inspectoratul Teritorial de Muncă sau CNCD.

Da. Cererea poate veni personal, prin reprezentanții lucrătorilor sau, conform proiectului românesc, prin CNCD.

Surse

Articolul reflectă înțelegerea noastră din noiembrie 2026. Legile, proiectele și practica instanțelor se pot schimba oricând; actualizăm articolul când se întâmplă acest lucru, dar nu putem garanta că este complet sau actual. Este o informare generală, nu consultanță juridică; dacă un caz concret este justificat juridic evaluează o casă de avocatură.

Despre autoare

Laura Voinea este Senior HR Director. Conduce departamente de HR din 2005, dintre care 17 ani în bănci, și lucrează în patru limbi.

Despre noi

Unde se află firma dumneavoastră?

Autoevaluarea durează aproximativ zece minute. Arată unde se află firma dumneavoastră față de principalele obligații ale directivei. Gratuit.

Începeți autoevaluarea