Transparență salarială
Ce hotărâri explică transparența salarială și ce înseamnă ele pentru angajatorii din România?
Laura Voinea · Actualizat: noiembrie 2026 · 8 minute de lectură
Pe scurt
Cea mai mare parte din ce scrie directiva privind transparența salarială a fost decisă de instanțe cu mult timp în urmă. Egalitatea de remunerare se aplică direct și angajatorilor privați, un sistem salarial netransparent mută sarcina probei asupra angajatorului, iar, în lectura instanțelor, fiecare diferență de salariu are nevoie de un motiv pe care angajatorul îl poate explica, element cu element. În opinia noastră, aceste principii se aplică în România deja astăzi (noiembrie 2026), înainte de adoptarea legii naționale.
De ce contează hotărârile judecătorești?
Directiva (UE) 2023/970 trebuia transpusă până la 7 iunie 2026. Până în noiembrie 2026, România nu a făcut-o: proiectul L445/2026 se află la Camera Deputaților, iar stadiul actual îl găsiți pe pagina despre legea transparenței salariale. Hotărârile de mai jos arată cum citesc judecătorii egalitatea de remunerare. Fiecare este explicată în trei pași: ce s-a întâmplat, ce a spus instanța și ce înseamnă astăzi pentru un angajator din România.
Defrenne II (1976): se pot angajații baza direct pe dreptul UE?
Ce s-a întâmplat: Gabrielle Defrenne, însoțitoare de zbor la compania aeriană belgiană Sabena, câștiga mai puțin decât stewarzii bărbați care făceau aceeași muncă.
Ce a spus instanța: Curtea de Justiție a UE (cauza C-43/75, 8 aprilie 1976) a stabilit că principiul remunerării egale pentru femei și bărbați, astăzi articolul 157 din Tratatul privind funcționarea UE, are efect direct. El se aplică și angajatorilor privați.
Ce înseamnă astăzi în România: În lectura noastră, un angajat nu trebuie să aștepte legea română. Remunerarea egală poate fi cerută deja în instanță, pe baza dreptului UE și a Codului muncii.
Danfoss (1989): cine trebuie să explice un sistem salarial netransparent?
Ce s-a întâmplat: Un sindicat danez a acționat pentru angajatele firmei Danfoss. Pe lângă salariul de bază, firma plătea sporuri pentru flexibilitate, pregătire și vechime. Femeile câștigau în medie mai puțin, iar nimeni nu putea vedea cum erau stabilite sporurile individuale.
Ce a spus instanța: În cauza C-109/88 (17 octombrie 1989), Curtea a decis că, atunci când un sistem salarial este complet lipsit de transparență și, pe un număr relativ mare de angajați, femeile câștigă în medie mai puțin, angajatorul trebuie să arate că nu discriminează.
Ce înseamnă astăzi în România: De aici vine sarcina probei din directivă. Un angajator care nu își poate explica propriile sporuri pornește dezavantajat într-un litigiu.
Enderby (1993): sunt contractele colective separate o justificare?
Ce s-a întâmplat: Logopezii din sistemul public de sănătate britanic, aproape numai femei, câștigau vizibil mai puțin decât farmaciștii și psihologii clinicieni, în majoritate bărbați.
Ce a spus instanța: În cauza C-127/92 (27 octombrie 1993), Curtea a reținut că statistici relevante, care arată o diferență clară, ajung pentru o primă prezumție. Angajatorul trebuie apoi să dea o justificare obiectivă. Faptul că salariile au fost stabilite prin negocieri colective separate, fiecare nediscriminatorie în sine, nu este suficient.
Ce înseamnă astăzi în România: În opinia noastră, grilele salariale crescute istoric sau negociate separat pentru grupuri diferite au nevoie, pentru fiecare diferență, de un motiv obiectiv.
Brunnhofer (2001): aceeași încadrare înseamnă aceeași muncă?
Ce s-a întâmplat: O angajată a unei bănci din Austria era în aceeași categorie din contractul colectiv ca un coleg, dar primea prin contractul individual un spor mai mic.
Ce a spus instanța: În cauza C-381/99 (26 iunie 2001), Curtea a decis că aceeași încadrare nu arată, singură, că două persoane fac aceeași muncă sau o muncă de valoare egală. Contează munca efectiv prestată. Remunerarea egală se aplică fiecărui element al salariului în parte, nu doar totalului.
Ce înseamnă astăzi în România: Denumirea postului și încadrarea sunt un punct de plecare. Sporurile, bonusurile și beneficiile se compară fiecare separat.
Tesco (2021): se pot compara angajați din locații diferite?
Ce s-a întâmplat: Angajatele din magazinele Tesco, în majoritate femei, și-au comparat salariile cu cele ale angajaților din centrele de distribuție, în majoritate bărbați.
Ce a spus instanța: În cauza C-624/19 (3 iunie 2021), Curtea a confirmat că articolul 157 se aplică direct și pentru munca de valoare egală. Angajații din locații diferite pot fi comparați dacă salariile lor provin dintr-o sursă unică, responsabilă de diferență și care o poate înlătura.
Ce înseamnă astăzi în România: Fabrica și sediul central, sucursala și depozitul pot fi comparate dacă aceeași firmă stabilește salariile. Dacă sursa unică se extinde și între firmele unui grup nu a fost decis. Pentru filialele românești ale grupurilor străine, aceasta este o întrebare deschisă.
Germania, 2023: „a negociat mai bine” este un motiv?
Ce s-a întâmplat: O angajată lucra în vânzări pe teren la o firmă industrială. Unui coleg pe același post i se oferiseră 3.500 € salariu de bază; el a cerut 4.500 € și i s-au dat. Ea a fost plătită mai puțin.
Ce a spus instanța: Curtea Federală a Muncii din Germania (8 AZR 450/21, 16 februarie 2023) a decis că faptul că părțile au convenit un salariu mai mare nu este suficient, singur, pentru a înlătura prezumția de discriminare. Angajata a primit diferența și despăgubiri.
Ce înseamnă astăzi în România: În lectura noastră a hotărârii, abilitatea de negociere nu este un criteriu obiectiv, iar un salariu de pornire mai mare are nevoie de un motiv legat de post sau de calificare.
Germania, 2025: ajunge un singur coleg bărbat pentru comparație?
Ce s-a întâmplat: O șefă de departament dintr-o firmă mare câștiga sub mediana colegilor bărbați de pe același nivel. S-a comparat cu un singur coleg, cu aceeași vechime și o muncă comparabilă.
Ce a spus instanța: În cauza 8 AZR 300/24 (23 octombrie 2025), Curtea Federală a Muncii a decis că o acțiune se poate baza pe o singură persoană de comparație de celălalt sex, care face aceeași muncă sau o muncă de valoare egală, oricât de mare ar fi grupul. Prezumția nu cere o probabilitate covârșitoare a discriminării.
Ce înseamnă astăzi în România: Hotărârile germane nu obligă instanțele române, dar arată cum este citită sarcina probei. O medie de grup favorabilă nu închide discuția dacă o comparație directă arată altfel.
România, 2021: ce a decis CNCD?
Ce s-a întâmplat: O reprezentantă medicală, angajată prin intermediul unei firme de resurse umane, a fost în concediu de maternitate și de creștere a copilului între 2015 și 2018. Colegii pe aceeași funcție au primit în acest timp majorările salariale anuale; ea nu.
Ce a spus CNCD: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (Hotărârea nr. 269 din 3 martie 2021) a constatat discriminare potrivit OG 137/2000, art. 159 din Codul muncii și Legii 202/2002 și a aplicat o amendă de 5.000 de lei. A respins argumentul că ea ar fi trebuit să arate un tratament mai puțin favorabil față de colegii bărbați: sarcina și maternitatea nu au nevoie de o comparație cu bărbații. CNCD este o autoritate administrativă, nu o instanță, iar hotărârile sale pot fi atacate.
Ce înseamnă astăzi în România: În opinia noastră, majorările din timpul concediului sunt o chestiune de salarizare, iar pentru cine revine din concediul de creștere a copilului merită verificate majorările acordate între timp.
Există hotărâri ale instanțelor române?
Nu am găsit o hotărâre publicată a unei instanțe române privind discriminarea salarială pe criteriul sexului la un angajator privat (situația din noiembrie 2026). Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție pe care le-am găsit privesc sectorul public și alte criterii. Este o lacună în sursele publicate. Nu înseamnă că astfel de cazuri nu există.
Ce rezultă pentru firma dumneavoastră?
Directiva transformă aceste hotărâri în reguli scrise.
Articolul 18 stabilește sarcina probei: dacă angajații prezintă fapte din care se poate prezuma o discriminare, angajatorul trebuie să arate că nu a existat. Dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, directiva pune oricum sarcina probei asupra lui, cu excepția cazului în care încălcarea a fost vădit neintenționată și minoră.
Articolul 4 cere structuri salariale bazate pe criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului: competențe, efort, responsabilitate și condiții de muncă. În opinia noastră, o încadrare sau o negociere nu este un astfel de criteriu.
În noiembrie 2026, dreptul român conține deja o mare parte din acestea:
- OG 137/2000, art. 20 alin. (6) în fața CNCD și art. 27 alin. (4) în fața instanței: odată ce faptele indică o discriminare, sarcina probei trece la cealaltă parte, iar statisticile sunt admise ca probă.
- Legea 202/2002, art. 35 alin. (1): aceeași răsturnare a sarcinii probei pentru egalitatea dintre femei și bărbați.
- Codul muncii, art. 159 alin. (3): nicio discriminare la salarizare, inclusiv pe criteriul sexului.
- Codul muncii, art. 268 alin. (1) lit. c): drepturile salariale neacordate pot fi cerute timp de trei ani.
Proiectul de lege prevede în plus drepturi de informare, rapoarte și amenzi. În opinia noastră, obligația de a explica o diferență se aplică deja. Dacă o diferență concretă este justificată juridic evaluează o casă de avocatură.
Ce puteți verifica acum?
- Puteți numi, pentru fiecare spor și bonus, regula care decide cine îl primește și cât?
- Sunt posturile grupate după munca efectiv prestată, nu doar după denumire sau încadrare?
- Când un nou angajat a primit mai mult decât un coleg pe același post, este motivul scris și ține de post sau de calificare?
- Primesc cei care revin din concediul de maternitate sau de creștere a copilului majorările acordate între timp?
- Dacă salariile sunt stabilite central pentru mai multe locații, le-ați comparat între ele?
- Sunt evidențele salariale din ultimii trei ani suficient de complete pentru a reconstitui o decizie?
Cum sprijinim firmele în aceste verificări găsiți pe pagina despre transparența salarială.
Întrebări frecvente
Hotărârile Curții de Justiție a UE interpretează articolul 157 din Tratat, care se aplică direct în fiecare stat membru. Hotărârile germane nu obligă instanțele române, dar arată cum este citită sarcina probei. Hotărârea CNCD aplică dreptul român în vigoare astăzi.
Potrivit directivei și dreptului român actual, angajatul prezintă mai întâi fapte care indică o discriminare. Apoi, potrivit acestor reguli, angajatorul trebuie să arate că diferența nu are legătură cu sexul.
Nu neapărat. Potrivit hotărârii Tesco, angajații din locații diferite pot fi comparați dacă aceeași sursă le stabilește salariile. Dacă acest lucru se extinde între firmele unui grup este o întrebare deschisă.
În noiembrie 2026, art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii permite cererea drepturilor salariale neacordate timp de trei ani, iar o petiție la CNCD se depune, potrivit legii în vigoare, în termen de un an.
Surse
Articolul reflectă înțelegerea noastră din noiembrie 2026. Legile, proiectele și practica instanțelor se pot schimba oricând; actualizăm articolul când se întâmplă acest lucru, dar nu putem garanta că este complet sau actual. Este o informare generală, nu consultanță juridică; dacă un caz concret este justificat juridic evaluează o casă de avocatură.
- Defrenne II, C-43/75, 8 aprilie 1976: EUR-Lex
- Danfoss, C-109/88, 17 octombrie 1989: EUR-Lex
- Enderby, C-127/92, 27 octombrie 1993: EUR-Lex
- Brunnhofer, C-381/99, 26 iunie 2001: EUR-Lex
- Tesco Stores, C-624/19, 3 iunie 2021: curia.europa.eu
- Comisia Europeană, prezentarea jurisprudenței de referință privind egalitatea de remunerare: commission.europa.eu
- Curtea Federală a Muncii (Germania), 8 AZR 450/21, 16 februarie 2023: bundesarbeitsgericht.de
- Curtea Federală a Muncii (Germania), 8 AZR 300/24, 23 octombrie 2025: bundesarbeitsgericht.de
- CNCD, Hotărârea nr. 269 din 3 martie 2021: cncd.ro
- Directiva (UE) 2023/970, art. 4 și 18: EUR-Lex
- OG 137/2000: legislatie.just.ro
- Legea 202/2002: cncd.ro
- Codul muncii: legislatie.just.ro
Despre autoare
Laura Voinea este Senior HR Director. Conduce departamente de HR din 2005, dintre care 17 ani în bănci, și lucrează în patru limbi.
Unde se află firma dumneavoastră?
Autoevaluarea durează aproximativ zece minute. Arată unde se află firma dumneavoastră față de principalele obligații ale directivei. Gratuit.

